LEUCOCITÓZĂs. f. creștere a numărului de leucocite în sânge în procesul de apărare a organismului împotriva infecțiilor. (< fr. leucocytose)
LEUCOCITÓZĂ,leucocitoze, s. f. Creștere patologică a numărului de globule albe din sânge (în procesul de apărare a organismului contra bolilor infecțioase). [Pr.: le-u-] – Din fr. leucocytose.
LEUCOCITÓZĂs.f. Creștere a numărului de leucocite în sânge în procesul de apărare a organismului împotriva infecțiilor. [< fr. leucocytose].
leucocitóză(le-u-) s. f., g.-d. art. leucocitózei; pl. leucocitóze
LEUCOCITÓZĂf. Creștere a numărului de leucocite din sânge în timpul reacției organismului contra infecțiilor. [G.-D. leucocito-zei] /<fr. leucocytose
leucocitóză s. f. (sil. le-u-), g.-d. art. leucocitózei; pl. leucocitóze
Reprezinta numar de globule albe ale sangelui.
Leucocitoza este evaluata printr-o numarare a formulei sangvine. O leucocitoza normala este cuprinsa intre 4 000 si 10 000 globule albe pe milimetrul cub de sange.
Se vorbeste de leucopenie daca cifrele sunt inferioare acestei norme.
O leucopenie se intalneste mai ales in caz de infectie virala, de aplazie medulara sau dupa luarea de medicamente responsabile de agranulocitoza; o hiperleucocitoza, in caz de infectie bacteriana