ISCUSÍT, -Ă,iscusiți, -te, adj. 1. Îndemânatic, dibaci, abil, ingenios, priceput; învățat. 2. Făcut cu pricepere, cu măiestrie, cu artă. – V. iscusi.
iscusít, -ă adj. (d. vsl. is-kusiti, a încerca, a ispiti. V. za-cuscă). Priceput, îndemănatic [!]. Iscusit la minte, ager la minte.
iscusit a. priceput, dibaciu. [Slav. ISKUSITI, a cerca, a ispiti].
ISCUSÍT ~tă (~ți, ~te)și adverbial 1) (despre persoane) Care face totul cu ușurință și cu pricepere; abil; îndemânatic; dibaci. 2) Care este realizat cu dexteritate și inteligență. Critică ~tă. /v. a iscusi
ISCUSÍT adj. 1. v. îndemânatic. 2. îndemânatic, priceput, (înv.) practicos, practisit. (Un doctor iscusit.)3. ingenios. 4. v. inventiv. 5. v. artistic. 6. v. inteligent.
