ISCHEMÍE,ischemii, s. f. (Med.) Întrerupere a circulației sanguine într-un țesut sau organ, datorită unui spasm arterial sau astupării unui vas. – Din fr. ischémie.
ISCHEMÍEs. f. diminuare a circulației sângelui într-o anumită regiune a corpului. (< fr. ischémie)
ISCHEMÍEs.f. (Med.) Diminuare a circulației sângelui într-o anumită regiune a corpului. [< fr. ischémie, cf. gr. ischaimos – hemostatic < ischein – a reține, haima – sânge].
ischemíe s. f., art. ischemía, g.-d. art. ischemíei; pl. ischemíi, art. ischemíile
ISCHEMÍE ~if. Stare patologică constând în diminuarea circulației sangvine într-un organ, provocată de un spasm arterial sau de astuparea unui vas. [G.-D. ischemiei; Sil. is-che-] /<fr. ischémie
ischemíe s. f., art. ischemía, g.-d. art. ischemíei; pl. ischemíi, art. ischemíile
Ischemia reprezinta o diminuare sau incetare a circulatiei arteriale intr-o regiune mai mult sau mai putin intinsa a unui organ sau a unui tesut.
O ischemie antreneaza un deficit in aportul de oxigen si o alterare a metabolismului.
O ischemie este moderata, atunci cand priveste un muschi, poate sa se manifeste cu ocazia unui efort, atunci cand necesitatile in oxigen ale muschiului cresc.
Consecintele sunt reversibile atunci cand ischemia este moderata sau tranzitorie, dar o ischemie grava sau persistenta poate duce la distrugerea tesuturilor, numita, dupa caz, infarct sau gangrena: mai degraba se vorbeste de gangrena atunci cand este vorba de o afectare a pielii, de un infarct atunci cand sunt afectate viscerele.