“biruitor” în DEX
- BIRUITÓR, -OÁRE, biruitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care a învins. [Pr.: -ru-i-] – Birui + suf. -tor.
- BIRUITÓR, -OÁRE, biruitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care biruie; învingător. [Pr.: -ru-i-] – Din birui + suf. -(i)tor.
- biruitór, -oáre adj. adj. și s. Învingător.
- biruitór (-ru-i-) adj. m., s. m., pl. biruitóri; adj. f., s. f. sg. și pl. biruitoáre
- biruitor m. cel ce biruiește, victorios.
- BIRUITÓR, -OÁRE, biruitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care a învins. [Pr.: -ru-i-] — Birui + suf. -tor.
- BIRUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care ține de biruinți; propriu biruinței; învingător; victorios; triumfător. Armată ~oare. [Sil. -ru-i-] /a birui + suf. ~tor
- biruitór adj. m., s. m., pl. biruitóri; f. sg. și pl. biruitoáre
Care este antonimul cuvântului “biruitor”?
- Biruitor ≠ bătut, înfrânt, învins
Care este sinonimul cuvântului “biruitor”?
- BIRUITÓR adj., s. v. victorios.
- BIRUITÓR s. v. cârmuitor, conducător, domn, domnitor, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod.
