Introducere
Sindromul Stockholm este o tulburare psihologică în care ostaticii dezvoltă o relație de empatie, simpatie și chiar de colegialitate cu persoanele care i-au luat ostatici. Acest fenomen este numit astfel datorită unui incident din 1973 din Stockholm, Suedia, în care ostaticii au dezvoltat sentimente pozitive față de răpitori în timpul crizei.
Cauze și factori de risc
Sindromul Stockholm apare în situații extreme de stres și pericol, îndemnând ostaticii să își identifice cu răpitorii. Factorii de risc includ izolarea, frica de moarte și manipularea psihologică.
Simptome și manifestări
- Empatie excesivă față de răpitori
- Negarea propriei suferințe
- Dezvoltarea unui sentiment de recunoștință față de răpitori
Exemple și studii de caz
Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de sindrom Stockholm este cel al jurnalistei Jill Carroll, care a dezvoltat o relație specială cu răpitorii săi din Orientul Mijlociu. Ea a fost eliberată ulterior, iar relația sa cu unul dintre răpitori a fost subiectul unui interesant studiu de psihologie.
Statistici și cercetări
Conform unui studiu recent, aproximativ 27% dintre persoanele care trec prin situații de luare de ostatici pot dezvolta sindromul Stockholm. Această tulburare este recunoscută acum ca un fenomen psihologic complex care necesită tratament și îngrijire specializată.
